Cafeneaua Farmerama

Buna ziua la toata lumea , Dydyana multam de cafea , arata atat de bine ca nu-mi venea sa stric ornamentul , ai venit cu cafeaua , eu aduc mancarea si desertul .

 

Seara buna ! Numai bunatati ai in farfuriile alea, Ioana !
Acum, treci la interogatoriu !
Cum faci galustile ca mie nu-mi ies nicicum... Ori sunt prea tari ori prea moi...
Ce ai in rulourile alea????
Ce creme ai la prajitura???

 

Neata , neata ! De data asta mi-au iesit foarte bune , chiar si din familie mi-au spus sa nu uit cum le-am facut sa fac si altadata tot asa , dar problema e ca grisul nu l-am pus cu masura am turnat din pachet cat am crezut eu ca este necesar sa fie o pasta nu prea subtire .Am folosit 3 oua pe care le-am mixat ( ca si cum as face omleta)pe urma am pus sarea si tot cate un pic de gris( nu am pus grisul tot odata ) , am lasat sa stea cam 15 minute ,pe urma , le-am fiert la foc mic( eu le fierb separat , nu direct in supa ) la fiecare galuscuta am bagat lingura in apa fierbinte , in 10 minute au fost fierte , le-am scos din apa si le-am pus in supa .Am avut o reteta de galuscute de la Agro ( daca bine tin minte ) dar am uitat masurile , sunt care folososec si ulei dar eu nu am pus deloc ,nu am pus nici bicarbonat pt ca nu-mi place , ele cresc si fara bicarbonat .In rulouri am folosit carne de porc , pe care am batut-o ca pt snitel ,am condimentat , o feliuta de cascaval si gogosar murat , am rulat , am dat prin ou cu faina pe urma prin pesmet , le-am prins cu scobitoarea sa nu se desfaca , scobitoarea am scoso afara in timp ce rulourile erau calde .La prajitura am facut un chec din 6 oua , am pus visinile , am dat tava la cuptor , iar deasupra glazura din ciocolata topita , si crema e la plic din fructe de padure .V-am pupat .Sa aveti o zi frumoasa , am plecat la munca .

 

Neata frumoasa, fetelor! Va pup pe inimioare! ♥
Haideti la o cafeluta!



Mai maimutica, foarte frumos arata tot ce ai pregatit! Asa este, anul trecut ti-am dat reteta de galuste si ti-au iesit foarte bune.
Va dau iar reteta, dar notati-o undeva, nu mai faceti galuste cu risc, faceti fara risc.

2 oua, o lingurita ulei, un praf sare, 8 linguri gris.
Se bat ouale cu ulei si sare, se dauga cate o lingura de gris si se amesteca. In functie de dimensiunea oualor...pot intra 7 linguri de gris daca ouale sunt mai mici, pot intra toate cele 8 linguri de gris daca ouale sunt mai mari.
Dar adaugand pe rand lingurile de gris, puteti verifica dupa ce ati pus si a saptea lingura in felul urmator:
Cand treceti cu dintii furculitei prin aluat si lasa urme care nu se unesc inapoi intre ele, compozitia este perfecta.
Stiti ce spun, nu? Liniile lasate de furculita trebuie sa nu se uneasca inapoi intre ele.
Supa nu trebuie sa clocoteasca in momentul in care puneti galustele in supa si nici nu trebuie fierte separat. Le puneti direct in supa cand supa este pe foc mic si nu mai clocoteste. Dupa ce le puneti in supa, lasati focul tot mic, acoperiti cu un capac si in aproximativ 10 minute se vor ridica la suprafata si vor fi gata. Ies mereu pufoase dupa retata asta.


Am vazut ca v-au apucat nostalgiile, fetelor!
Nostalgia dupa trecut, cum bine zice Criselt, dupa cum erati atunci si ce faceati atunci.
Daca intamplarile ar fi fost urate, ar fi putut sa arate oricum orasul, ca n-ati mai fi avut nicio nostalgie.
Cu siguranta un oras cu cladiri istorice este mai placut ochiului, arhitectura frumoasa, stucaturi de tot felul, arta...
Nu ai cum sa te mai gasesti "acolo" prin nimic, nici nu ar fi firesc. Este doar un moment prezent care a trecut. Mintea il transforma fara sa ne intrebe in trecut de 5 ani, de 18 ani, trecut de 20 de ani, etc.
Dar este doar o clipa de prezent trecuta. Asta am inteles eu de ceva timp, cam asa se desfasoara chestia asta...
E ciudat cum functioneaza mintea noastra si de ce ne duce in trecut ca sa ne dea o stare de bine, de bucurie sau nostalgie....sau de ce ne proiecteaza ca un regizor talentat scenarii de viitor in care vm fi fericiti, bucurosi, bogati, sanatosi, etc.
Mintea noastra nu vrea sa stea niciodata in prezent, in secunda de fata... astfel incat...noi nu reusim mai deloc sa fim fericiti in prezent.
E ca si cand iti este sete acum, vrei sa bei apa...dar te gandesti la izvorul peste care ai dat in excursia din timpul scolii... sperand sa treaca setea...sau la izvorul la care veti ajunge la anul cand veti merge in concediu.
Sigur ca setea nu va trece, trece doar daca beti apa din paharul pe care il aveti in fata voastra, chiar daca paharul e putin ciobit, chiar daca este calda apa si nu are gust la fel de bun ca apa de izvor. Dar potoleste setea. Implicit si mintea.
Pfffffooooaaaaiii, v-am zapacit....auuu cat am scris, promit sa nu mai repet curand asa ceva, ma duc sa ma pedepsesc si revin.

Aaaa...sa va las niste bomboane, asa e frumos din partea mea.



Assaaaa...si acum dispar, va pup pe zambete! ♥

 

Merci de retete, Ioana !
Merci, Agro, si tie ! Foarte bune bomboanele, au mers de minune dupa cafea .



Cat despre nostalgie, nu stiu ce sa zic... Avand in vedere ca n-am stat nicaieri in afara de orasul natal, nu prea am nostalgii. S-a schimbat si orasul meu in timp dar fiind zi de zi aici, schimbarile trec neobservate, sau ca o stare de normalitate...

 

'Neata la pranz, fetelor!
Impart cu voi o cafea cu frisca home-made si cateva fructe de physalis.



Asa... deci, Agro esti minunat de inteleapta prin ceea ce spui, si chiar nu merita sa te autopedepsesti, doar ca pierzi din vedere incredibila capacitate a mintii omenesti de a rememora trecutul sau de a proiecta viitorul. Sunt de acord cu tine, trebuie sa traim prezentul la intensitate maxima, sa ne bucuram de ceea ce ne ofera (eu simt o placere deosebita citindu-va pe voi, de exemplu) dar nu putem ignora evenimentele anterioare. In definitiv, prezentul se datoreaza deciziilor din trecut, bune sau mai putin bune, iar viitorul va fi asa cum ni-l construim acum (poate invatand ceva din experientele trecutului). Din fericire, nu rememoram elementele negative (am uitat complet stresul sesiunii sau cearta cu nu-stiu-cine) ci ne amintim cu placere cele frumoase, inducandu-ne dincolo de melancolie, o noua stare pozitiva. ("Iti mai aduci aminte doamna?/ Era tarziu si era toamna..."). In ceea ce priveste viitorul... cine si-l proiecteaza in culori sumbre? Ori visand, planuind, sperand... traim anticipat momentele care vor veni, chiar daca poate nu se vor realiza conform scenariului nostru. Imi potolesc setea acum cu apa calduta de la robinet si ma bucur visand la izvorul la care voi ajunge in concediu, chiar daca, poate nu voi mai avea concediu la vara. Sau nu voi ajunge la izvor. Toate se inlantuie armonios, zic eu, creindu-ne o stare de confort psihic.
Hai c-am luat-o si eu "pe aratura". Aplic metoda ta, ma autopedepsesc dar cu o sedinta de shopping (la care visez de cateva zile)! O zi frumoaaaasa, cu speranta unei rate bune la drop si cat mai multe premii in cosulete!!!

 

'Neata lumeeee!!!! Cafeaua-i gata! Cine mai doreste? Cine mai pofteste?



Stiati ca...



Scuzati cacofonia, de-abea am intredeschis un ochi... gura se deschide putin, doar cat sa inghita cafeaua... neuronu' saracu... doarmeeee!!!

 

Bunaaaaa dimiiii! Hai va pup pe neuroni!

Multumesc pentru cafeluta, Criselt! Poti bea cu paiul ca sa deschizi 1% gura.

Criselt, fugi cu intelepciunea de aici, nu o vreau sub nicio forma. Stii ce se intampla cu oamenii care se cred intelepti prin ceva, nu? Ajung la autosuficienta, nu mai au dorinta de cunoastere. Eu mai am atatea de cunoscut, invatat, experimentat si trait.
Fix atunci cand crezi ca ai ajuns sa cunosti ceva, apare un mare "am crezut ca eu cunosc asta". Asa ca...
Despre atutopedeapsa, am glumit, mi-am tras doar cateva joarde.

Problema mea cu "incredibila" capacitate a mintii este ca vrea mereu in trecut sau in viitor. Gen...face ce vrea ea, nu ce vreau eu.
Prezentul nu se datoreaza trecutului, prezentul este simpla stare de a exista. As putea spune despre trecut ca este o umbra si despre viitor ca este o iluzie. Nu putem construi viitorul pentru simplu fapt ca nu exista, in schimb, putem lasa mintea sa ne proiecteze himere in continuare, sa ne faca sperante, visuri, planuri, dar intr-o mare masura ne vor aduce doar melancolie, reusite de moment, bucurie de moment. Pana te apuci sa alergi iar dupa planurile de "viitor". Iar alergatura dupa material, e cea mai dureroasa.
Mai departe de clipa de fata...nu exista nimic.
Nu poti planui ceva in nimic, intr-o nesiguranta. De asta eu iau clipa de fata drept siguranta, in clipa asta actionez si planuiesc.
Mai degraba as prefera sa invatam din greseli si sa facem tot posibilul sa nu le repetam. Sunt bune greselile, nu poti invata altfel decat exeprimentandu-le.
Ce bine ar fi sa existe armonia aia despre care spui tu. Ar fi doar oameni senini si zambitori pe strada pentru ca si-ar putea selecta sau comanda mintii ce sa rememoreze sau ce sa proiecteze ca sa aduca stare de bine. Ar fi bine sa existe si un buton de delete cu care sa poti uita complet cele mai putin placute si intamplate.
Deci...asta ziceam si am aflat eu....ca mintea nu poate sta in prezent deloc. Am aflat pe mintea mea.
Dar fac pariu ca nici mintea ta nu sta in prezent. Incearca sa-ti urmaresti mintea in timp ce faci ceva in momentul prezent, vezi cat poti ramane concentrata pe ceea ce faci fara ca mintea sa te duca la ziua de ieri, la ce s-a intamplat acum o saptamana, la ce ai de facut maine, anul viitor, etc. Daca reusesti sa o tii mereu concentrata doar pe ceea ce faci, sa-mi spui si mie cum.Vreau si eu.
Fac pariu ca oricine s-a trezit terminand o actiune desfasurata fara sa stie cand, cum, in ce fel.
Mintea fiind pe campii in timpul ala, ca ea zburda mai ceva ca un mustang. Diii, diiii, calutuleeee!
Sa nu spuneti ca nu v-ati trezit niciodata intr-o camera cautand ceva si nemastiind ce cautati. Sau ca va treziti cu o pufaitoare in mana fara sa stiti cand ati aprins-o. Ca zau, ma duc acum sa ma internez la cei mereu "veseli" daca nu ati patit.
Gata cu discutiile astea pe aici, plictisim tot forumul. Te astept in privat si discutam non stop...cand terminam, o luam de la capat daca vrei.
Povestioare nu mai scriu, am doar lungi. Nu mai scriu povestioare... dar vad ca scriu eu mult.

Sa ne regasim cu bine!♥

Nu prea v-au placut bomboanele de la mine, nu?





P.S. Ce rezultate ai avut la shopping?

 

Vrei si tu, Agro, rezultate acum... Iti dai seama ca se gandea la ceva ce a vazut in trecut si ar fi vrut sa cumpere sau la ceva ce ar vrea sa cumpere. Uite-asa s-a nascut nehotararea si e posibil sa se fi intors cu sacosa goala .
Mie mi-au placut bomboanele tale, dar mintea era cand in trecut sa-si aminteasca gustul, cand in viitor proiectand arome . Sa stii ca am slabit mult, mult de tot... Iti imaginezi cat am alergat cu mintea in trecut si viitor???

Toastul preferat al sotului meu este ,, Traiasca sotul nevestei mele!"

 

Agrolino, tine minte, tu m-ai provocat sa-ti povestesc... iti asumi responsabilitatea lungimii rezumatului aventurilor mele.
Asa... totul a inceput cu ceva timp in urma, cand s-a stricat o portiune din buretele canapelei lui ficiora-miu. La inceput am amanat, vom lua alta cand vom avea bani... (parca am avea vreodata!), ca si-asa copilu' nu mai vine acasa decat de 2-3 ori pe an... Am cumparat o saltea gonflabila, care si-a facut treaba pana asta iarna, cand a inceput sa faca fasss... Atunci, am trecut la masuri "de actualitate". Greva, pichetat cu pancarda legata de gat, "Noi de-aicea nu plecam..." etc. (stiti si voi, ca la Stirile de la ora 5). In fine, intelege si sotul meu ca asa nu se mai poate si se impune cumpararea unei canapele noi urgent, pana la vacanta din februarie. (maine vine copilu' acasa!). Umblam, cautam prin tot orasul si-n afara lui (ne trebuia o anumita dimensiune, sa intre in spatiul de sub biblioteca), gasim in sfarsit si o achizitionam saptamana trecuta. Totul ar fi fost bine daca mie nu mi-ar fi zburdat mustangii!! Proiectand in viitor, ma gandesc c-ar fi frumos s-o schimbam si pe cea din sufragerie, ca tot vazusem eu cateva modele faine care ramasesera pe neuron. Asa ca... trec la metode persuasive si subliminale (stii... canapeaua din sufragerie e de cand ne-am casatorit... o sa-si dea ortu' si ea... hai sa facem o rata...). In fine, il conving. De luni pana azi, iar ma poarta ca pe moastele sfintei Cristina prin toate magazinele si depozitele de mobila, de erau sa ma pupe babele... Dupa ce re-vedem toate ofertele (canapeaua... canapeaua... cat e canapeaua? Dincolo era mai ieftin!), azi am cumparat una din cele ramase in coltul neuronului. Dar, daca tot am facut rata, am mai luat si un televizor mai mare, pe gustul sotului meu, ca de... Finalul povestii? Acum sotul meu e la servici, toata casa e cu "fundul in sus", canapeaua veche troneaza in mijlocul bucatariei in asteptarea unor oameni care trebuie sa vina s-o ia, la televizorul cel nou nu stiu cum sa-i bag programele (in cartea tehnica nu scrie) dar nici nu-mi pasa (eu nu ma uit la TV), trebuie sa fac curat, mancare, o prajitura ca maine vin copiii (al meu personal cu prietena), coliva pentru sambata ca-s Mosii si facem pomenire... si inca un drum la depozitul de mobila (cand m-or suna) ca mai am de semnat o hartie, dar li se blocase programul la PC... "si afara ploua, ploua, si-i trecut de ora noua..."

P.S.1) Stiti ce glodisor e la iesirea din Bacau, cand ploua? Nu stiti!! Nici nu vreti sa stiti... nici n-am sa va pun poza sa vedeti!!! Oricum, m-am lecuit pentru o buna perioada de shopping! Imi tin herghelia in frau...

P.S.2) Sa mai spuna cineva ca femeile-s inebunite dupa cumparaturi si barbatii le suporta cu stoicism... Al meu sot "proiecteaza in viitor" si un frigider nou, de inox musai + aragaz "asortat". I-am raspuns scurt: La anul sau cand s-o strica asta! Hai va pup si fug la treaba!

 

Hello!
Ha ha haaaa Cu lacrimi m-ati facut sa rad, fetelor
Grea treaba asta cu prezentul
Dy, bun si sportul asta daca da rezultate. Numai mintea sa nu slabeasca, fereasca moastele sfintei Cristina, vorba prietenei noastre. Cine o mai fi si sfanta asta?

Criselt, esti belea... Sa mai povestesti ca imi place.
Dar fa-mi dovada ca tu cand vei avea frigiderul, il vei avea din viitorul proiectat in prezent, da?
Ti se pare ca faci un proiect de viitor ca sa iei frigiderul, dar este doar un plan tot din prezent si cand vei avea acasa frigiderul, il vei avea tot in prezent.
Hai ca v-am zapacit definitiv
Vin sa te ajut, Criselt! Deci sotul tau e mai inversunat pe shopping decat tine.
Azi n-am mai scris mult dar am ras fara numar

Dar v-ati intrebat vreodata de ce avem doar "Mosii" si niciodata "Babele"? Ca sarbatoare zic...le cunosc pe cele de la munte.
Ar fi tare sa-mi raspunda cineva: Cum sa nu avem Babele? Sunt in fiecare an pe data cutare.
Bine...n-ar fi exclus. La cat de cunoscatoare sunt eu in treburi din astea.....



Aaaa...am uitat sa va spun. Stie cineva de ce mi se strica mouse-urile? 3 fara fir s-au dus....si fara sot.
Nu arunc cu ele dupa nimeni, ma port cu blandete...Ori se sperie de mine? Miaaauuu
M-am reintors la cel cu fir, nu ma lasa niciodata.

 

Combina frigorifica si aragaz de inox imi voi lua in prezentul viitorului foarte indepartat, Agro. Deocamdata mi-am tocit picioarele cu cativa centimetri... si stii ca "se poarta" femeile inalte, mai ales cand sunt "mame singure si fara copii", indiferent de sex...



Apropo, zgarcito, cand dai si tu o cafea? Pe 18 cand iei pensia??

 

Da, dau. Pai nu dau eu cafea?





Si cu Babele cum ramane? Ca despe pensie si frigider...m-am lamurit.

 

Ziua buna
Agro , babele sunt in martie 1 - 9 .
Dar pot fi si la biserica si aici
De fapt , pe tine ce te intereseaza : babele sau mosii ?
Sau ai schimbat orientarea si acum vrei babe ?

Deja s-a ajuns si la stiri

 

Ei, altfel merge treaba acum, dupa o cafeluta... Daca ti-i pofta, ti-oi trimite si io niste coliva, cand o fi gata! Cu babele? Ramane cum a spus Popik! Desi... sa te feresti de ea, e paparazzo... Cand mi-a "prins" poza aia retrospectiva? Eu is prima din dreapta... taaaare cocheta eram maica... nu ieseam din casa fara flori in broboada!!!

 

Pfiuuu...chiar exista si Babe. Popik, intrebam asa ca fapt divers....daca exista o sarbatoare numita Mosi, atunci de ce sa nu fie una si Babe?
Bine...dar Babele alea sunt sarbatoare trecuta in calendar?

In prima poza eram in Havana, popik, iti mai aduci aminte?
Eu vreau sa fiu Observatorul, sa pot observa mai bine prezentul.

Sunt la 360 de grade orientare, popik.

Daca n-am ras azi, fetelor, cum de multa vreme nu am mai ras. Am ras aproape toata ziua...cu lacrimi, nu oricum.
Motivul ati fost si voi, dar si un alt subiect pe care nu-l pot spune. Nu va ganditi la prostioare.



Bine...e posibil sa ma fi amuzat doar pe mine, pe voi nici sa nu va faca sa zambiti macar.

Numai sa nu-mi faci coliva, Criselt....in rest, e ok, mananc putin.

 

'Neataaaaa!!!! Cafeluta-i gataaaaa!!!!



Duduia Observator, toata lumea iubeste panterele... mai putin soriceii fara codita de la laptop!

 

Neataaaa si de la mine! Va pup pe nas!♥

Multumesc pentru cafeluta, Criselt. Sa stii ca un mouse s-a dat pe brazda pana la urma, nu stiu ce a avut, bateriile le-am schimbat.
Poate si lucrurile au toane.
Gata pregatirile? A venit baiatul?

 

neata. saru'mana de cafea . gata coliva ?

 

Daaaa.... gata si livrata! Gata tot, si curatenie, si mancare, si prajitura si copii... si eventuri, si tati! Sunt o superfemeie, supergospodina si supermama... supermodesta!!!