Concurs-Cuvinte cu Suflet

Confirm primirea premiilor,mulțumesc! O zi bună!

 

Un Crăciun de poveste

Deși îmi amintesc cu drag de toate nopțile de ajun petrecute copil fiind, vreau să vă împărtășesc seara Ajunului trecut, o seară specială petrecută alături de soțul meu, primul Crăciun în cuibușorul nostru. Ne-am pregătit încet încet timp de o săptămână, aproape în fiecare zi când treceam pe lângă tarabele vânzătorilor din târgul de Crăciun, se lipeau de noi, ba un set de globuri frumos decorate, ba fundițe aurite ori o instalație cu moși și bineînțeles beteală. Împodobirea bradului în timp ce fredonam voioși colinde a fost un moment magic, parcă fiecare globuleț întregea un tablou perfect. Codița stelei aurii cobora frumos învăluind verdele bradului bătut de ace, printre ramuri zăreai ici colo câte o bombonică cu ambalaj roșu, iar jeleul de-l savurai parcă te topeai...Prin țurțurii de gheață atârnați simetric, se reflecta lumina roșie, precum printr-un diamant bine șlefuit, iar conurile de brad sclipeau finuț datorită prafului auriu ce-i acopereau. Apoi în seara Ajunului bradul nostru a primit un loc de cinste în sufragerie, unde alături doar de o masă și 8 scaune, ne-a furat câte un zâmbet la fiecare schimb al jocului de lumini. Pe masă stăteau de veghe două lumânări, care creau o atmosferă feerică. Ornamente din globuri, felii de portocale și bețe de scorțișoară se pierdeau printre vesela, care strălucea așteptându-i pe musafiri. La ora stabilită invitații au apărut plini de omăt și zgribuliți de frig, i-am întâmpinat cu mirosul sarmalelor din cuptor și cu un pahar de vin roșu. După ce ne-au colindat vestind nașterea Pruncului Isus, o supă cu tăieței de casă , fripturică, salată de boeuf și alte bunătăți ne-au stăpânit foamea ca de lup. Desertul tradițional aștepta să fie degustat (cozonac, cornulețe), iar tortul cu cremă de mascarpone și dulceață de zmeură a fost senzația acelei seri petrecută alături de familie. La plecarea musafirilor ne-am hotărât să-i însoțim, căci ningea ca-n povești. După o plimbare printre fulgii firavi și o bulgăreală sănătoasă, am ajuns acasă, pe unde Moșul trecuse deja. Toate aceste detalii, râsetele, cheful și voia bună au transformat acea seară într-un Crăciun de neuitat, într-un Crăciun de poveste.

User: - ingerik-
Id: 24973338

 

Confirm primirea cadourilor. Multumesc!

 

Craciun fericit, Sirena!
Multumesc pt premiu si scuze pt intarziere!
Felicitari pt concurs, e mununat!

 

Craciunul


O seara magica, unica in an, dar incarcata cu atatea intelesuri, asteptari, sperante, vise...
Mari fiind, nu putem spune ca in adancul sufletului nostru, in bucatica de copil pe care inca multi dintre noi o mai avem in noi, nu-l asteptam inca si acum pe Mos Craciun...Ce frumos ii suna numele caci pe vremuri se transformase in Mos Gerila, pe vremurile cand credinta era calcata in picioare...
Acum, la anii adunati in catastif, am inteles ca adevaratele cadouri trimise de acolo, de undeva, nu sunt cele materiale, adevaratele cadouri sunt reprezentate de un pachet cu bunatate, o cutie cu intelegere, un sac cu credinta, o punga cu zambete, o ladita cu intelepciune si multe altele, cadouri care sa ne ajute pe noi oamenii, sa pasim cu optimism in anul care urmeaza si pe care sa le oferim la randul nostru mai departe, caci daruind, primesti. Toate aceste cadouri nu reprezinta de fapt decat ADEVARATA IUBIRE care ni s-a oferit neconditionat de Sus.
Cum toti avem povesti legate de aceste clipe magice, am sa va spun si eu povestea lui Ocland (derivat din Auckland), devenit ulterior Travicu', un ursulet adorat. S-o luam pe rand. Ocland i s-a spus in urma lecturarii romanului "Doi ani de vacanta" de Jules Verne, autorul preferat al copilariei mele si inca mai este si acum. Ulterior a devenit Travicu' de la una din operele mele preferate, "Traviata" de Verdi, asa ca, din ursulet baiat a devenit ursulet fetita.
Am fost mereu o fetita atipica, in sensul ca ele se joaca cu papusile, dar eu preferam masinutele fratelui meu si mai ales ursuletii. Astfel, in acel an de Craciun, in ciuda greutatilor existente, cand Mosul nu prea avea de unde sa aduca jucarii deosebite, s-a straduit dragul de el si mi-a pus sub brad un catelus de plus galben, foarte frumos si reusit de altfel, venit tocmai din China, nu se stie cum. Nu am fost un copil mofturos, dar acestei jucarii i-am aruncat atunci o privire cam lunga, l-am luat in brate si era asa de dur ca nu puteai sa te "lipesti" de el si mi s-a intristat sufletul intrucat nu prea era ce-mi doream. Eu asteptam un ursulet. Cred ca mi s-a citit dezamagirea pe chip, mama intrebandu-ma mereu daca-mi place. Ce era sa spun? Da, imi place, dar cu un sfert de gura...Pentru moment era cel mai trist Craciun al meu. Mi-am luat catelul, l-am pus pe un raft si ma uitam la el, dar nu-mi venea sa ma joc cu el, nu-mi spunea nimic...Si doar fusesem cuminte si silitoare...
Astfel, au trecut cateva zile si, intr-o amiaza, dupa ce am strans masa eu si fratele meu, ne-am dus fiecare in camerele noastre sa ne facem temele. La un moment dat suna cineva la usa, dar nu i-am dat importanta caci mama era la bucatarie si raspundea ea. Deodata ma aud strigata si-mi spune sa vin repede la usa. Acolo minune, intr-un sac de plastic trona cel mai frumos ursulet alb de plus pe care-l vazusem vreodata! O intreb incantata si mirata pe mama ca de unde este si-mi raspunde ca Mosul s-a intors special pentru mine ca a vazut el ca nu o prea nimerise cu catelusul. Atunci, deschid usa repede, ies pe scara si incep sa-l strig de zor pe Mosul ca sa-i multumesc pentru cadou si sa vorbesc cu el, dar mama imi spune ca nu a putut sa stea. Mare dezamagire, in fiecare an se repeta povestea, Mosul era prea grabit sa stea de vorba si cu noi...Nu-i nimic imi zic, data viitoare ii voi multumi de doua ori. Asa ca, imi iau eu fericita ursuletul si desfac punga. Apar doua urechiuse cu roz si alb, un botic delicios care in loc de nas avea o ghinda, doi ochisori negri de margea, labutele cu roz si alb, un trupusor alb, moale si pufos de nu-ti mai venea sa-l lasi din brate. Ulterior am inteles ca Mosul, neavand de unde sa procure ce-mi doream, a apelat la ajutorul nepretuit al unei prietene de familie care lucra la Fondul Plastic si care astfel l-a ajutat sa-mi indeplineasca cel mai frumos vis. Cat ii sunt de recunoscatoare si acum...
Acest ursulet m-a insotit mereu, era prietenul meu, confidentul meu, iar de atata dragoste i se cam schimbase culoarea, devenind usor gri. Astfel, fratele meu dorind sa-mi faca o surpriza, a luat-o pe Travicu si a spalat-o si apoi mi-o usuca in cuptorul de la aragaz, in lipsa mea, dar saracutul ursulet avea sa se cam parpaleasca in cuptor, devenind de nerecunoscut. Stupoare, ce era de facut?! Ca sa ma linisteasca (oricum eu nu am apucat niciodata sa vad cat de "bronzata" devenise), mama o ia si o duce la "doctor", la cea care-i "daduse viata", pentru reparatii. Astfel, Travicu a fost intoarsa pe dos si i s-a dat o noua viata, cu foarte mici modificari. Exista si in ziua de azi, desi acum mai are cativa "prieteni", mi-e draga mai ales pentru ca reprezinta magia care s-a facut pentru ca ea sa apara in aceste zile de poveste, Craciunul, ea fiind chiar esenta copilariei mele, a inocentei si bucuriei de atunci, cand sufletul de copil se bucura de orice, nu sta pe ganduri prea mult cand isi ofera iubirea si vede lumea prin ochii aceia deosebiti a caror lumina se pierde putin cate putin de-a lungul anilor pana in clipa cand devine ca o ceata...
Mi-as dori sa fie in fiecare zi Craciun, sa vad mereu oameni veseli, fapte bune, ganduri calde si minuni infaptuite...
Chiar daca nu ne-am intalnit niciodata Mosule, eu stiu ca existi si-ti multumesc ca m-ai facut sa cred in tine.


veve47
ID: 30437194

 

Buna seara dragi prieteni! Dupa un drum destul de lung in lumea cuvintelor din suflet, iata ca am ajuns nu pe ultima suta de metri ...ci chiar pe ultimii zece metri...A fost o calatorie minunata, am descoperit suflete speciale, m-am imbogatit citind, am lacrimat, am ras, am visat odata cu fiecare postare.SAptamana pe care o inchei astazi, a fost una saraca in amintiri...in cuvinte...poate sarbatoarea Craciunului v-a acaparat...poate oboseala..sau poate..cine stie...Cu toate acestea , trebuie sa anunt castigatorii...ultimii castigatori pe care EU ii aleg.

Locul I >>>> veve47​

Locul II>>>-ingerik-​

Locul III>>>>>>_Chihuahua_
(chiar daca postarea nu era penru concurs, atata suflet am citit in ea ,incat a trebuit s-o premiez si sa spun doar atat: uneori destinul incearca sa ne fure clipele magice, depinde doar de noi sa le pastram si sa le transmitem magia mai departe!)
Premiile vor sosi maine, poimaine si luni! O postare care sa confirme primirea lor este necesara!​

Asa cum am anuntat la inceputul acestui concurs, in zilele ce vor urma, 27-30 decembrie, VOI cei care pana acum ati citit, ati apreciat ati zambit sau ati felicitat in gand pe cei ce aveau curajul si daruirea sa rupa bucati din suflet si sa le astearna pe taste, sunteti cei care alegeti CASTIGATORUL ABSOLUT al acestui concurs! Poate felul in care EU am judecat si am ales castigatorii vreme de doua luni a fost unul subiectiv, poate am tinut cont doar de ceea ce SUFLETUL meu imi dicta, poate am gresit uneori, poate alteori n-am fost in asentimentul vostru...ACUM a sosit momentul sa votati favoritul! Daca doriti sa va exprimati opinia, despre concurs, despre participanti sau doar veti scrie numele celui care a ajuns cel mai aproape de sufletul vostru, oricum va fi minunat!Daca puteti rupe din timpul vostru cateva minute, pentru acest vot, va multumesc!

Va doresc dragii mei, sarbatori minunate si va multumesc tuturor! Fara voi, acest concurs-joc nu ar fi existat!

​

 

Confirm primirea premiului.Multumesc inca odata Sirena pentru tot

 

Confirm primirea premiului! Multumesc Sirena! An nou fericit!

 

Am primit premiul si-ti multumesc Sirena (va fi donat ca si celelalte). A fost o reala placere acest topic, o oaza de suflet si amintiri si sincer ii apreciez pe toti cei ce au participat, exceptandu-ma pe mine, pentru "bucatile" de viata pe care ni le-au oferit. Nu exista castigatori si perdanti (premiile sunt simbolice), cu totii am avut placere in a citi cele scrise, a ne transpune prin lectura in povestea fiecaruia, asigurandu-ne pentru o clipa un moment de relaxare si frumos.
Adevarata castigatoare este numai Sirena pentru ideea ei extrem de inspirata si frumoasa si sper ca pe viitor sa ne mai surprinda cu lucruri frumoase.

 

Si eu sunt de acord cu Veve47 castigatoarea numai Sirena 11 poate fi. La multi ani tuturor

 

​

Pentru ultima data va spun ,,Bun gasit dragi prieteni!'' Este ultima zi din 2014, un an poate pentru unii minunat, pentru altii greu sau pur si simplu un an oarecare! Pot sa spun ca pentru mine a fost un an complicat, incarcat cu multe intamplari...pot sa spun ca am cazut , m-am ridicat, am intins aripile si am zburat pana la cer...le-am strans si am ramas cuminte cu picioarele bine infipte pe Terra...am ras, am plans, am iubit, am ajutat, am fost si buna si rea!​

Am deschis acest topic intr-un moment cand simteam ca este imposibil sa nu mai existe pe lume si oameni cu suflet, ca nu se poate sa fi disparut cuvintele adevarate,frumoase si locul locul lor sa fie luat de niste sintagme dureroase precum ,,brb'', bbl'',,wtf'' etc...
Mi-am dorit sa cunosc suflete,OAMENI...ganduri...intamplari...amintiri..vise...dorinte...neimpliniri!
Poate premiile n-au fost minunate, poate felul in care am jurizat a fost uneori frustrant, poate grafica a fost una minora, poate temele alese de mine au fost deseori neinspirate...poate...printre atat de multi ,,poate'' am o certitudine: fiecare virgula, fiecare cuvant, fiecare secunda alocata acestui topic au continut sufletul meu intreg! Nimic n-a fost facut fara drag, fara emotie sau bucurie!
Vreau sa multumesc fiecarui participant care a rupt in primul rand clipe pretioase dintr-un timp si-asa prea putin, dar mai ales a vrut, a dorit sa rupa din suflet amintiri minunate, farame din ceea ce reprezinta pentru a ni le darui!
Vreau de asemeni sa multumesc celor care au citit si au apreciat acele cuvinte, si spun acum cu tristete ca mi-as fi dorit ca acele aprecieri sa le fi concretizat fiecare dintre voi, cititorii, in doua-trei cuvinte , acum la final de an, de concurs, pentru cei care v-au incantat! Dar...nu intotdeauna lucrurile merg asa cum ne dorim! Ma declar fericita, multumita in sufletul meu, ca impreuna am dus la final acest topic!
Au intreaga mea apreciere toti cei care au participat, si vreau sa-i multumesc lui veve47 pentru ca a deschis poarta sufletului si ne-a lasat sa tragem cu ochiul in minunea ce-i calauzeste viata, vreau sa-i multumesc lui ingerik pentru ca simplu, frumos, curat , a impartasit cu noi clipe atat de speciale din viata , vreau sa-i multumesc lui lorentonton pentru acele momente cand si-a pus amintirile in palma noastra , la fel Chihuahua , careia nu pot sa-i spun decat ca oamenii dragi care au plecat dintre noi, nu si-ar dori sa stie ca fara ei, sufletul ni s-a inchis , iar ceea ce odata erau minuni, acum au devenit banalitati, asa cum marieisamoila as vrea sa-i spun ca exista o melodie draga mie care spune ca ,,intr-o zi , te-ncearca viata cu de toate'', si vreau sa va spun tuturor celor care ati participat un urias

MULTUMESC!​

Va doresc sa incheiati anul 2014 cu zambetul pe buze, si sa intampinati anul 2015 incarcati de energie buna, veselie, sanatate, belsug si iubire , langa oamenii sufletului vostru!

La multi ani 2015!

Rog un moderator sa inchida acest topic! Multumesc!​

 

Buna ziua! La sfarsit de concurs voi spune si eu doua vorbe. De ce? Pentru ca am acordat, cred, la fiecare tema a concursului cate o apreciere. De ce am apreciat? Pentru ca mi-a placut ideea, pentru ca am regasit aici acea inocenta si naivitatea pe care ne-am pierdut-o multi dupa o anumita varsta. De ce? Tot din cauza "oamenilor". Pentru ca mi s-a parut ca regasesc aici dezinvoltura de copil pe care am avut-o cu totii, cand aproape oricarei persoane cunoscute ne ofeream sa ii povestim despre ce am facut la scoala, ce am invatat nou, despre colegul sau colega de banca, despre ce fata sau baiat ne place. Aceeasi dezinvoltura pe care o aveam cand ne trageam parintii de mana sa le povestim tot, sa le aratam tot, sa le impartasim micul nostru univers creat cand nu erau ei langa noi.
Voi incheia cu vorbele unor contemporani si cu aceste vorbe, cred ca am spus tot, in ceea ce ma priveste: " Imi inchid sufletul, pacat ca-i un seif gol, pradat de actorii de pe strazi ramasi fara rol. Oamenii sunt calculati, isi masoara vorbele, cand cu degetul acuza si vorbesc cu mainile".


Felicitari pentru concurs si de ce nu, la mai multe!

La multi ani tuturor!

Un nou an mai bun!

Inchidem!​